Viața este un proces continuu de consum și eliminare. Și dacă vorbim de consumul de hrană, da, acesta este vital.

Majoritatea oamenilor înghit mâncarea fără să se gândească unde va fi utilizată sau în ce scop.
Presupunem că dacă un aliment este comestibil, el este și folositor pentru organism. Numai că, lucrurile nu stau chiar așa...

Unele alimente sunt de natură să producă acumulări de mucus în organism, congestii și inflamații.

Inflamația este un mecanism de răspuns și apărare a organismului la o agresiune care poate fi de natură
- fizică:arsuri, degerături, traumatisme:include antrenamentele, deoarece sunt micro-traumatisme), iradiere, ultravioletele
- biologică: bacterii, virusuri, paraziti, fungi
- chimică: pesticidele , ierbicidele, metalele grele
În același timp, răspunzătoare de inițierea răspunsului inflamator pot fi chiar substanțele produse de propriul nostru organism, cum sunt acizii biliari, ureea, amoniacul, glucoza, în mod direct modul în care ne alimentăm poate afecta în mod negativ starea de inflamație.

Alte cauze ale inflamației
  • alergii alimentare cronice, minore sau sensibilități alimentare
  • stresul emoțional care ridică nivelul de cortizol, hormonul stresului.
  • lipsa mișcării
  • administrarea de medicamente

Inflamația localizată și pe termen scurt nu provoacă probleme, ține câteva zile și se încheie fie prin dispariția inflamației, fie prin apariția unui abces, fie prin transformarea în inflamație cronică.
Inflamația cronică este provocată de un răspuns imunitar hiperactiv, de patogeni, iritanți sau viruși care rămân în sistem, se instalează încet, durează luni sau chiar ani de zile și rezultă în cicatrizarea, îngroșarea sau chiar moartea țesutului afectat.

Deoarece nu se manifestă concret, poate fi depistată prin analize de sînge, testul proteinei C reactive de înaltă sensibilitate.

Inflamația poate fi un factor declanșator în multe boli grave.
Cercetarile asociază inflamația cu toate bolile debilitante majore, printre care:
1.Alzheimer. Dovezile științifice arată că inflamația la nivelul creierului, produsa de propriul sistem imnuitar contribuie la neuropatologia bolii și mărește riscul apariției acesteia.
2. Artrita
3. Bolile cardiace
4. Cancerul
5. Semne de îmbătrânire prematură. Cercetatorii nu sunt siguri dacă inflamația cauzează îmbătrânirea sau îmbătrânirea cauzează apariția inflamației, sau ambele, însă sunt siguri că cele doua sunt legate între ele.
6. Diabetul: Cercetarile arată că inflamația determină dezvoltarea rezistenței la insulină și rezistența la insulină cauzează mai multă inflamație ceea ce formeaza un cerc vicios.

Pentru a contracara natural inflamația cronică, soluția constă în urmatoarea combinație: menținerea unei greutăți normale + sport + alimentație.

Kilogramele în plus sunt un motor inflamator important: grăsimea corporală este un țesut activ, care produce hormoni și secretă în corp substanțe care inflamează. 
Și o reducere cu doar 5% a greutății îți scade riscul de boli cardiovasculare, diabet, dureri de spate,  deoarece se manifestă prin pierderea grăsimii abdominale viscerale.

Mișcarea scade și ea inflamația prin stimularea circulației limfei, acea rețea de canalicule care ajută organismul să elimine deșeurile.

Conform studiilor, câteva dintre alimentele care combat inflamația sunt:

  • nucile, semințele și avocado: sunt surse de acizi grași Omega-3, care inhibă la nivel celular o enzimă implicată în producerea mediatorilor proinflamatori (prostaglandine); acizii grași Omega-3 acționează similar medicamentelor antiinflamatoare, fără a avea însă efectele adverse ale acestora din urmă; pentru o sursă de calitate înaltă de Omega-3, https://bit.ly/3OOTom1
  • crucifere ca varza de Bruxelles, broccoli, conopida, hreanul si rucola, dar și alte legume cu frunze verzi, cum ar fi ceapa verde și spanacul: conțin sulforafani, care contribuie la scăderea inflamației de grad redus în artrite, dar și în sindromul metabolic și diabet
  • ceapa: contine quercetina, care este implicată în reducerea inflamației, a riscului de boala cardiovasculară și a colesterolului; este de preferat ca ceapa să fie consumată in stare crudă sau fiartă puțin timp, în apă
  • uleiul de măsline: conține grăsimi mononesaturate, antioxidanți și oleocanthal, un produs care poate scădea inflamația și durerea; se recomandă 2-3 linguri pe zi, folosește ulei de măsline extravirgin https://bit.ly/3VjwXYE
  • fructele de padure (afine, coacaze, mure, merișor, zmeură, goji), dar și alte fructe intens colorate, conțin flavonoizi care scad producerea de citokine proinflamatorii și proteina C reactiva (prezentă în inflamație)
  • cerealele integrale (fulgi de ovăz, orez brun, orz): au un conținut ridicat de seleniu și fibre și ajută la dezvoltarea florei microbiene intestinale, scăzând inflamația
  • condimente precum turmericul, ghimbirul, oregano, nucșoara și usturoiul, se remarcă prin proprietățile lor antiinflamatorii
  • rosiile, pepenele verde, dar și alte legume colorate (morcov, sfecla roșie): prin continutul de licopen și carotenoide, au un efect benefic asupra inflamației                                                                                                                                                                                                                                                                                      Subiectul abordat este amplu, complex, aflat încă în studiu, însă se poate concluziona ca unul dintre cele mai puternice instrumente pentru combaterea inflamației nu vine din farmacie, ci din alegerile alimentare pe care le facem zilnic.

Sper că îți este util materialul și m-ar bucura mult să-mi dai un reply cu părerea ta.